Romanii trebuie sa respecte restrictiile UE de munca in strainatate
Autor: Mihaela Bratu
Ministerul Muncii aminteste romanilor ca trebuie sa se supuna restrictiilor cu privire la munca in strainatate, pana cand Romania va deveni membra a Uniunii Europene (UE). Astfel, calatoriile in tarile europene sunt posibile doar in scopuri turistice, fara sa depaseasca 90 de zile in decursul a sase luni, si nu pentru a munci.
„Departamentul pentru Munca in Strainatate din cadrul Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei (MMSSF) va informeaza ca Romaniei i se aplica reguli diferite de tarile comunitare si, prin urmare, accesul romanilor pe piata fortei de munca din Uniunea Europeana este restrictionat”, se precizeaza intr-un comunicat de pe site-ul ministerului.
„Nu trebuie confundata libertatea de miscare a fortei de munca pe teritoriul statelor membre ale Uniunii Europene (pe care o vom dobandi dupa momentul aderarii) cu libertatea de deplasare in scop turistic consfintita prin semnarea Acordului Schengen, in baza caruia romanii pot calatori pe teritoriul statelor semnatare ale Acordului pentru o perioada de pana la 90 zile intr-un interval de sase luni, fara a fi necesara viza statului respectiv”, afirma sursa citata.
Romanii care lucreaza ilegal pot fi expulzati
Fara viza de munca si autorizare in scop de munca din partea autoritatilor tarii de destinatie, romanii care, profitand de statutul de turist, lucreaza in mod nereglementat pot deveni victimele unor abuzuri si ale traficului sau pot fi expulzati.
Romania are acorduri de readmisie cu Austria, Belgia, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxembourg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia, Ungaria si Estonia. Tarile membre UE cu care Romania nu are acorduri de readmisie sunt Cipru si Malta.
Ministerul Muncii aminteste romanilor ca trebuie sa se supuna restrictiilor cu privire la munca in strainatate, pana cand Romania va deveni membra a Uniunii Europene (UE). Astfel, calatoriile in tarile europene sunt posibile doar in scopuri turistice, fara sa depaseasca 90 de zile in decursul a sase luni, si nu pentru a munci.
In baza acestor acorduri, pot fi adusi prin procedura de urgenta inapoi in tara toti cetatenii romani descoperiti ca incalca prevederile legale privind sederea si munca pe teritoriul statului respectiv, iar pentru cei descoperiti in aceasta situatie se aplica si interdictia de a mai intra in tara respectiva pentru o anumita perioada.
In situatia in care un roman este descoperit ca a incalcat prevederile legale referitoare la munca si sedere, interdictia de a intra in tara respectiva se extinde asupra tuturor statelor semnatare ale Acordului Schengen si are o durata cuprinsa intre cinci si zece ani.
In acest moment, libera circulatie a fortei de munca intre Romania si statele membre ale UE este restrictionata prin diverse metode, cum ar fi stabilirea de contingente pentru cetatenii non-comunitari (inclusiv romani) care doresc sa munceasca in strainatate, obligativitatea si procedura greoaie de obtinere a unei vize speciale de munca, de echivalari de diplome si studii, de calificari.
Romania are acorduri pe piata muncii
cu sase tari
In prezent, exista acorduri bilaterale intre Romania si Spania, Luxemburg, Elvetia, Ungaria, Germania si Franta privind migratia fortei de munca, fiind in lucru acorduri similare cu Italia si Portugalia.
Aceste acorduri isi vor inceta aplicabilitatea la data expirarii eventualelor masuri tranzitorii aplicate de statele semnatare membre ale UE sau la data aplicarii principiului liberei circulatii a fortei de munca.
Statutul de membru UE nu va presupune automat libera circulatie a fortei de munca
Referitor la libera circulatie a fortei de munca, MMSSF precizeaza ca faptul ca Romania ar putea deveni membra a Uniunii Europene, probabil din 2007, nu presupune dobandirea automata dreptului la libera circulatie a fortei de munca pe teritoriul UE. Tratatul de aderare la UE cuprinde prevederi care permit introducerea unor perioade de tranzitie fata de Romania si Bulgaria.
In aceste perioade nu se aplica prevederile comunitare referitoare la libera circulatie a fortei de munca, ci legislatia nationala a statului care o introduce si care restrictioneaza accesul pe piata fortei de munca a acelei tari.
In principiu, la cinci ani dupa momentul aderarii, perioadele de tranzitie se vor incheia, dar exista posibilitatea ca statele membre sa solicite Comisiei Europene o prelungire de inca doi ani, in situatia in care apar dezechilibre grave pe piata muncii sau exista posibilitatea aparitiei unor astfel de dezechilibre. Perioadele de tranzitie nu pot depasi perioada maxima de sapte ani, afirma Ministerul Muncii.
Pe masura ce restrictiile sunt eliminate si se aplica in totalitate principiul liberei circulatii a lucratorilor, statele membre nu vor mai solicita permise de munca. MMSSF afirma ca exista in continuare posibilitatea de a se solicita eliberarea de permise de munca, insa numai din considerente de monitorizare si statistice.
In cazul in care un stat membru a incetat aplicarea masurilor nationale si aplica prevederile comunitare privind libera circulatie a lucratorilor, acestuia i se va permite sa reintroduca restrictiile in situatia in care intampina dezechilibre grave pe piata muncii ori exista amenintari serioase in acest sens. In acest caz, Comisia Europeana decide asupra tipului de restrictii si a perioadei de aplicare. La solicitarea oricaruia dintre statele membre, Consiliul va hotari asupra anularii sau modificarii deciziilor Comisiei. Desi clauzele de salvgardare sunt prevazute in Tratatele de aderare, acestea nu au fost invocate pana in prezent. In ceea ce priveste accesul la locurile de munca, statele membre vor acorda prioritate lucratorilor din noul stat raportat la solicitantii de locuri de munca din statele terte. Unele locuri de munca din sectorul public pot fi insa rezervate cetatenilor statului gazda.
Sursa:
Data postării: 22.08.2005
Vizualizări: 5.879
Înapoi la articole
|