Codul Muncii a fost modificat, potrivit unei ordonante de urgenta adoptata in 29 iunie 2005, in sedinta de Guvern. Modificarile vizeaza cresterea protectiei salariatilor, dezvoltarea companiilor si flexibilizarea relatiilor de munca.
          „Proiectul de Ordonanta de Urgenta a fost aprobat de Executiv in varianta convenita cu partenerii sociali”, a declarat ministrul Muncii, Gheorghe Barbu.
          Actul normativ aduce modificari in ceea ce priveste durata timpului de munca. Noile reglementari permit angajatului si angajatorului sa-si organizeze mai flexibil durata timpului de munca, conform normelor europene. Potrivit noilor prevederi, durata timpului de munca poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, care includ si orele suplimentare. Conditia este ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de o luna calendaristica, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana. Pentru anumite domenii de activitate, unitati sau profesii stabilite prin contractul colectiv de munca se pot negocia perioade de referinta mai mari de o luna, dar care nu pot depasi 12 luni. La stabilirea perioadelor de referinta nu se iau in calcul durata concediului de odihna si situatiile de suspendare a contractului individual de munca. Efectuarea muncii suplimentare peste limita mentionata este interzisa, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii, producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor unui accident.
          Ordonanta modifica unele conditii privind contractul individual de munca pe perioada determinata. Astfel, s-au introdus noi categorii de lucrari sau programe in contractul colectiv de munca pentru care pot fi angajate persoane pe perioada determinata. Acestea sunt lucrarile, proiectele si programele stabilite prin contractul colectiv de munca incheiat la nivel national sau de ramura.
         De asemenea, a fost prelungita perioada pentru care se poate incheia contractul individual pe perioada determinata, de la 18 la 24 de luni.
          Noul Cod al Muncii aduce clarificari in ceea ce priveste plata concediului de odihna.
          Astfel, pentru perioada concediului de odihna, salariatul beneficiaza de o indemnizatie care reprezinta media din ultimele trei luni a drepturilor salariale, dar care nu poate fi mai mica decat salariul de baza cumulat cu indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite in perioada respectiva.
          Potrivit reglementarilor actuale, indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a veniturilor din luna sau lunile in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu.
          Codul Muncii va fi modificat si in ceea ce priveste obligatiile angajatorilor. Actul normativ adoptat de Guvern stabileste ca utilizarea si constituirea fondului de garantare pentru plata creantelor salariale vor fi reglementate printr-o lege speciala.
          Reglementarile in vigoare obliga angajatorul sa contribuie la fondul de garantare pentru plata creantelor salariale care rezulta din contractele individuale de munca.
          Noul Cod al Muncii elimina obligativitatea formarii profesionale continue. Formarea profesionala se va face la o perioada de doi ani, pentru firmele cu mai mult de 21 de angajati, respectiv trei ani, pentru cele cu mai putin de 21 de angajati.
          Registrul general de evidenta a salariatilor va fi mentinut. Registrul se completeaza in ordinea angajarii si cuprinde elemente de identificare a salariatilor, data angajarii, functia, tipul contractului individual de munca si data incetarii contractului individual de munca.
          Unele modificari aduse Codului Muncii vizeaza clauza de neconcurenta.
          La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta. Prin aceasta clauza, salariatul se poate obliga ca, dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interesul propriu sau al unui tert, o activitate care sa fie la concurenta cu cea prestata la angajatorul sau. In schimbul acestui angajament, salariatul va primi o indemnizatie lunara.
          Potrivit noilor prevederi ale Codului Muncii, clauza de neconcurenta poate produce efecte pentru o perioada de cel mult 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Cuantumul acestei indemnizatii va fi, potrivit noilor reglementari, de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni. Indemnizatia acordata in schimbul clauzei de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator si este deductibila la calculul profitului impozabil.
          Potrivit legislatiei in vigoare, aceasta indemnizatie este de cel putin 25% din salariu.
          Ordonanta Guvernului aduce unele schimbari si in ceea ce priveste concedierea colectiva. Astfel, angajatorul poate recurge la concedierea colectiva a cel putin 10 salariati, daca angajatorul care disponibilizeaza are intre 20 si 100 de salariati. In cazul concedierilor colective, angajatorului ii revin urmatoarele obligatii: sa initieze consultari si sa se puna de acord cu sindicatul sau cu reprezentantii salariatilor asupra mijloacelor prin care se pot evita concedieri colective sau reducerea numarului de salariati; sa puna la dispozitia sindicatului toate informatiile relevante privind concedierea colectiva. De asemenea, actul normativ reduce termenele in cazul concedierii colective. Angajatorul are obligatia sa notifice in scris sindicatului sau reprezentantilor salariatilor intentia de concediere colectiva cu cel putin 30 de zile calendaristice inainte. In prezent, termenul este de 45 de zile.
          Potrivit noilor reglementari, sindicatul sau reprezentantii salariatilor pot propune angajatorului masuri in vederea evitarii concedierilor in 15 zile calendaristice de la data primirii notificarii, fata de 20 de zile cate sunt in prezent.
          Angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi angajari pe locurile de munca ale salariatilor concediati pe o perioada de cel mult 9 luni de la data concedierii acestora. Termenul aflat acum in vigoare este de 12 luni.
          Noul Cod al Muncii inaspreste sanctiunile aplicate in cazul muncii la negru. Primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca se sanctioneaza cu amenda de la 15 milioane la 20 de milioane pentru fiecare persoana identificata, fara a depasi valoarea cumulata de un miliard de lei. De asemenea, incadrarea in munca a minorilor, incalcand prevederile legale, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
          Modificarea Codului Muncii este un pas important in indeplinirea angajamentelor asumate de Romania in cadrul negocierilor cu UE la Capitolul Ocupare si Politici Sociale. Potrivit rapoartelor de tara ale Comisiei Europene pentru anii 2003 si 2004, prevederile actualului Cod al Muncii nu corespund directivelor europene in domeniu si nici practicilor din statele comunitatii europene.

Sursa:


Data postării: 04.07.2005
Vizualizări: 11.301