Analizand piata institutiilor de studii superioare din Romania, observam ca foarte multi tineri se indreapta spre institutii cu profil economic, politehnic sau care au legatura cu mult asteptata integrare europeana, ignorand sau chiar nefiind informati in legatura cu alte optiuni posibile. Astfel, numerosi tineri care opteaza pentru una din aceste directii educationale, fac acest lucru ca urmare a indeciziei si adeseori fara o analiza lucida a propriilor aspiratii profesionale. Sistemul de educatie romanesc nu incurajeaza inca tinerii pentru descoperirea abilitatilor in timp util pentru a fi orientati spre o profesie, mai degraba decat spre o facultate.
         Apare astfel intrebarea daca studiile superioare in Romania, mai reprezinta la ora actuala un reflex al dorintei de perfectionare, al convingerilor personale ale tinerilor, sau alegerea facultatii se face doar din dorinta de a fii "cool", de a urma un trend.
         In momentul in care se trezesc cu diploma de studii superioare in maini, o mare parte dintre absolventi, fie din dezamagire fata de ofera de locuri de munca existenta pe piata, fie in urma confruntarii aspiratiilor personale cu realitatea, sfarsesc prin a se indrepta spre profesii diamentral opuse specializarilor pentru care s-au pregatit. Unul din motivele acesti situatii este absenta campaniilor de informare in randul liceenilor din anii terminali in ceea ce priveste diversele oportunitati de studiu, dublata de o prezentare realista a situatiei de pe piata locurilor de munca.
         Ca urmare a acestui fapt, numerosi tineri isi aleg facultatea fara sa ia in calcul viitorul post-absolvire, sau fara a avea cele mai elementare cunostinte despre profesia spre care se indreapta si despre piata locurilor de munca din acel domeniu, facand de multe ori alegeri in baza principialului "suna bine".
         Fara intentia unei critici la adresa sistemului, in speta la adresa profesorilor si a administratorilor liceelor, nu putem sa nu observam, totusi, diferenta substantiala care exista intre sistemul romanesc de orientare scolara si profesionala, si cel din spatiul european. Sporirea dificultatii cu care tinerii, dupa absolvire, isi gasesc locuri de munca satisfacatoare si conforme pregatirii lor, subliniaza necesitatea de a preocuparea pentru viitorul tinerilor ce vor fi absorbiti de piata locurilor de munca din Romania in viitorul apropiat.
         In momentul alegerii unui anumit loc de munca, tinerii tind sa valorizeze foarte mult satisfactia profesionala, urmata imediat de motive de ordin financiar si apoi de construirea unei cariere. Interesant este faptul ca marea majoritate a tinerilor considera ca studiile universitare, mai inainte de orice, le sporesc sansele de a avea un venit mai ridicat. Dorinta de a-si continua studiile numai din aspiratia de a inmagazina un volum mai mare de cunostinte, sau de a dobandi recunoastere sociala in baza diplomei obtinute, cade astfel pe un loc secund. Exista insa, de partea cealalta a baricadei, grupul celor care considera ca pregatirea universitara nu ofera absolut nici o garantie pentru realizarea profesionala, acestia extragandu-si exemple ilustrative in acest sens din realitatea imediata (vezi personajele cele mai mediatizate ale momentului).
         Nu putem sa nu observam ca o parte insemnata dintre tinerii aflati in pragul absolvirii unui liceu nu cunosc lucruri esentiale despre profesia aleasa, incepand cu abilitatile si calificarile necesare, si sfarsind cu notiunile legate de piata locurilor de munca a segmentului respectiv, cum ar fi: posturile care pot fi ocupate posedand calificarea respectiva, disponibilitatea pietei de a absorbi noii candidati.
         Astfel apare ca necsara asigurarea unei consilieri profesioniste si realiste in alegerea unei profesii, pe baza careia sa se analizeze oportunitatile oferite de piata educationala, implicand toti pasii necesari pentru luarea unei decizii in cunostinta de cauza (atat a propriilor abilitati si aspiratii, cat si a cerintelor impuse de respectiva profesie si a situatiei pietei de munca din domeniul vizat).
         Desi la nivel national au aparut cabinetele psihologice din cadrul institutiilor de invatamant preuniversitar, nivelul impactului acestor institutii asupra deciziilor educationale ale elevilor este inca insuficient resimtit, intrucat in Romania nu s-a impamantenit practica mersului la psiholog, cu atat mai putin pentru alegerea carierei si a traseului educational.

Sursa:


Data postării: 27.06.2005
Vizualizări: 3.392