Concediul de odihna este un drept pe care salariatii il au garantat anual si platit, atat prin codul muncii, cat si prin alte legi speciale.
          Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an calendaristic, integral sau fractionat. La cererea salariatului, concediul de odihna se poate efectua fractionat, cu conditia ca una dintre fractiuni sa nu fie mai mica de 15 zile lucratoare.
          Durata minima a concediului de odihna anual este de 20 de zile lucratoare. Aceasta perioada variaza in functie de:
          < domeniul de activitate in care-si desfasoara activitatea;
          < vechimea in munca a fiecarui salariat;
          < varsta;
          < tipul contractului de munca in vigoare pentru respectivul salariat.
          De exemplu:
          < salariatii din administratia publica au dreptul la un concediu de odihna platit de 21 de zile pentru o vechime de pana la 10 ani si de 25 de zile pentru o vechime de peste 10 ani;
          < salariatii din regiile autonome cu specific deosebit si din unitatile bugetare au dreptul la un concediu de odihna platit de 18 zile lucratoare pentru o vechime de pana la 5 ani, 21 de zile lucratoare pentru o vechime intre 5 si 15 ani si de 25 de zile lucratoare pentru o vechime de peste 15 ani;
          < salariatii din cercetare - incadrati in unitati bugetare - au dreptul la un concediu de odihna de 24 de zile lucratoare pentru o vechime in munca de pana la 5 ani, 26 de zile lucratoare pentru salariatii cu o vechime in munca intre 5 si 15 ani si 28 de zile lucratoare pentru o vechime in munca de peste 15 ani.
          Vechimea in munca luata in considerare la determinarea duratei concediului de odihna este aceea pe care salariatii o implinesc in cursul anului calendaristic pentru care li se acorda concediul.
          In cazul salariatilor incadrati in munca in timpul anului, durata concediului de odihna se va stabili proportional cu perioada lucrata de la incadrare la sfarsitul anului calendaristic respectiv, in raport cu vechimea in munca:
         < tinerii in varsta de pana la 18 ani au dreptul la un concediu de odihna de 24 de zile lucratoare. In acest caz se ia in considerare varsta pe care acestia au avut-o la data de 1 ianuarie din anul calendaristic respectiv;
         < salariatii care sunt incadrati in posturi cu fractiuni de norma, de 4 sau 6 ore pe zi, au dreptul la concediu de odihna cu durata integrala, corespunzator vechimii in munca;
         < durata concediului de odihna anual pentru salariatii cu contract de munca cu timp partial se acorda in aceleasi conditii ca si salariatilor cu contracte de munca cu durata intreaga. Contractele de munca cu timp partial sunt acele contracte in baza carora salariatii nu pot avea o norma de lucru mai mica de doua ore pe zi.
          Exista situatia in care un salariat a lipsit de la serviciu intregul an calendaristic, fie ca a fost in concediu medical, fie ca a fost in concediu fara plata, situatie in care nu mai are dreptul la un concediu de odihna pentru acel an.
          In cazul in care perioadele de concedii medicale si de concedii fara plata, insumate, au fost de 12 luni sau chiar mai mari si s-au intins pe doi sau mai multi ani calendaristici consecutivi, salariatii nu pot beneficia decat de un singur concediu de odihna, acordat in anul reinceperii activitatii, daca nu a fost efectuat in anul in care s-a ivit lipsa de la serviciu, fie pe motive medicale, fie ca au fost in concediu fara plata.
          Salariatii care pe langa functia de baza indeplinesc - prin cumul - si o alta functie cu norma intreaga, au dreptul la concediul de odihna platit numai de la unitatea in care au functia de baza.
          Salariatii care sunt incadrati cu jumatate de norma la doua unitati au dreptul la concediu de odihna la ambele unitati, proportional cu timpul lucrat.
          De regula, programarea concediilor de odihna se va face la sfarsitul anului pentru anul urmator.
          Pe durata concediului de odihna salariatii au dreptul la o indemnizatie ce nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva si prevazute in contractul individual de munca.
          Indemnizatia trebuie platita de angajator cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de plecarea in concediu.
          Zilele declarate sarbatori legale si zile nelucratoare nu sunt incluse in durata concediului de odihna anual.
          Salariatul este obligat sa efectueze in natura concediul de odihna in perioada in care a fost programat, cu exceptia situatiilor prevazute expres de lege sau atunci cand, din motive obiective, concediul nu poate fi efectuat.
          Daca in timpul concediului de odihna intervine una dintre urmatoarele situatii: salariatul se afla in concediu medical, este chemat sa indeplineasca indatoriri publice, este chemat sa satisfaca obligatii militare (altele decat serviciul militar in termen), salariatul urmeaza sau trebuie sa urmeze un curs de calificare, recalificare, perfectionare sau specializare (in tara ori in strainatate), concediul de odihna se considera intrerupt.
          Efectuarea concediului de odihna se intrerupe in cazul in care salariata intra in concediu pentru maternitate, ca si in cazul in care salariatul este rechemat, prin dispozitie scrisa a conducerii unitatii, numai pentru nevoi de serviciu neprevazute care fac necesara prezenta salariatului in unitate. In situatia rechemarii, cei in cauza au dreptul la rambursarea tuturor cheltuielilor de transport, precum si a cheltuielilor legate de efectuarea concediului in alta localitate, egale cu sumele cheltuite pentru prestatia de care nu mai pot beneficia din cauza rechemarii.
          In aceste cazuri salariatii au dreptul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa incetarea situatiilor respective sau, eventual, la o data stabilita printr-o noua programare in cadrul aceluiasi an calendaristic.
          Indemnizatia nu se restituie daca concediul, o data inceput, a fost intrerupt, ci se va face o regularizare intre indemnizatia cuvenita zilelor de concediu neefectuate si salariul cuvenit pentru perioada lucrata dupa intreruperea concediului. O data programata perioada restanta a concediului de odihna, angajatorul va plati salariatului indemnizatia cuvenita pentru aceasta parte.
          Salariatii carora le-a incetat contractul de munca au dreptul la compensatii, daca nu si-au efectuat concediile de odihna.
          Pe langa concediul de odihna anual, salariatul mai are dreptul si la un concediu de odihna suplimentar, precum si la concediu platit pentru evenimente familiale deosebite.
          Durata concediului de odihna suplimentar variaza in functie de domeniul de activitate, de conditiile de munca. Beneficiaza de aceste facilitati si salariatii nevazatori, precum si cei incadrati in diferite grade de invaliditate.
          Concediul de odihna acordat se cumuleaza cu zilele de concediu de odihna suplimentar.
          Concediul platit pentru evenimente familiale deosebite, acordat salariatilor din administratia publica, din regiile autonome, difera in functie de eveniment. Astfel: pentru casatorie salariatul poate solicita 5 zile de concediu platit, pentru nasterea sau casatoria unui copil 3 zile, pentru decesul sotului sau al unei rude de pana la gradul II a salariatului 3 zile.
          Concediul fara plata:
         < nu poate depasi 90 de zile lucratoare anual, in cazul sustinerii unor examene sau a prezentarii la concurs in vederea ocuparii unui post in alta unitate;
         < poate fi acordat fara limita in cazul ingrijirii copilului bolnav in varsta de peste 3 ani, in perioada specificata in certificatul medical, ca si in cazul tratamentului medical efectuat in strainatate pe durata recomandata de medic, daca cel in cauza nu are dreptul la indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca.
          Calitatea de salariat exista si pe durata concediilor fara plata.

Sursa:


Data postării: 18.07.2005
Vizualizări: 59.964